Unu? Doi?

Adaug la colecţia de poezii ceva ce am scris puţin mai înainte, dar pe care nu l-am pus aici imediat după.

Este personal, cu parfum ce aduce a miere;

este şi vărgat

Unu? Doi?

Pietre-ncinse trag de aer

Ca aproapele de noi

E distanţa punct sau dreaptă?

Unu? Doi?

Şi nesocotit, îmi caut

O bucată de dreptate

Şi cu mâna-mi, lină rază,

Simt doar lut.

Dans aritmic între planuri;

Oxigen încins, răsuflat în noi.

Dulce plumb simţim cum cade...

Din tranşee au ieşit doar doi.

Se topesc, umplând, în mine

Sare, foc şi dor

Şi deodată eşti un tumult...

Eşti un nor...