cazut in stari

Cum blogul a devenit mai mult un jurnal al starilor de rau pe care le-am avut, ma intreb ce am sa scriu in continuare aici si daca se merita sa ma arat si ca un alt fel de om.

ciudata intorsatura

Nu vreau si nu am sa ma intorc la ceea ce am fost acum un an.
Cred, insa, ca, in limita nesupusa exagerarilor, mereu voi putea privi in mine partea de care vreau sa scap acum.

partea pe care am aratat-o aici

Mi se pare esential sa tin aproape, inauntru, franturi dintr-un om toropit, dintr-un suflet fragmentat. Asa nu o sa uit niciodata ce am fost si nici ce cred ca inseamna natura umana.

ca un memento pe care il privesti trist si apoi zambesti; imi plac cel mai mult cred

Postarea asta e un fel de update. Ma gandesc in ce directie sa duc postarile si cum sa le fac putin mai consistente poate. Imi place sa scriu, pana la urma.

gandesc insa in atatea directii... nu cred ca e sanatos... clar nu e sanatos... poate si asta e un motiv pentru care am ajuns cum am ajuns

E totusi asa de greu sa te concentrezi cand exista atat de multe lucruri.

interese, informatii, date, domenii, oameni, oameni, oameni

fragmente, insa... atat pot sa fie, din pacate

dar trebuie sa accept sa traiesc in lumea in care traiesc...

Multa lipsa de maturitate
Stridente dungi de iresponsabilitate port in suflet

iresponsabilitate ca resort al unui spirit macinat

Dar trebuie sa accept, am vointa. Am tot ce imi trebuie si inca pe atat ca sa pot sa fiu mai bine. Asupra fluturarilor din mine am de reflectat mai putin.

Cine stie, in fond tot ce spun ar putea sa fie doar aberari emfatice.

incerc sa scap de frica

Multumesc ca citesti.
Imi multumesc ca scriu.
Sunt nesigur pe sinele ce ar citi ce scriu.

Acum, inainte. Nu pot sa uit asta. Nu vreau sa fiu slab.

De ascultat... LA - toti la fel poate
desi acum as prefera sa citesc versurile, asa cum sunt ele scrise pe album; imi suna mai putin trist si mai estetic

josh pan - thoughts on death

luna amara - unghii de drac

mai bine asta

prea multa luna amara, ma gandesc