spize
nu primenesc semnele, smoala câmpului
pene lopata plină de sânge adăugată curios la colecție
ceva se naște, mereu s-a născut, spice înnădituri glie seacă
galben teracotă clei sub cer sobe
blestem – împletitură eterogenă, a păsărilor sălbatice,
adesea din pământ, sârmă, rămurele, dureri, urlete de câine
dar cât de aproape vrei să te apropii
bate pământul, levănțică, sunătoare, frică, penele lor sub pernă
bunica zorește ochi roșii ridică-te ai făcut tu ceva
ia leșie mergi fața la ea când vorbește nu-ți fie
pe dealuri vânt vânătorii de câmp prind iepuri capcană de vise
drum de pământ fântânile seacă paie pe deal
intru un cap cald se tolănește nu te juca cu el,
vină aproape întinde mâna
colină – ridicătură, înălțime mai mică
aspidă – ființă veninoasă, un fel de viperă, vasilisc, năpârcă, scut,
opoziția extensiei naturale, cirip, înainte spre cer, vrabie, speză
liniile se încruntă, prin fereastră intră ceva doare pielea
mea se face de găină, nu iau în seamă semnele,
peste zare fum limba arsă greul pulsează în frunte
ești încă tânără, ascultă, levănțică, sunătoare...
...mâinile țepene
bate pământul...
...caută de căpușe
ocolit încet închid ochii
mâinile ei prapur
pe mâinile mele
nu-ți fie frică
spune-mi ce...
...doar tu s-auzi ca din țărână
în cuib de cintezea rămână
blestem în dungă albă iară
muget de câmp și de lipară
și când te uiți la padina bătrână
să vezi cu brazda ei cum te-mpresoară