Şi
dacă privirile fixe nu au exactitate?
un
punct focal, doi ochi:
Apreciere;
şi
dacă tot ce îi trebuie unei priviri e ceea ce îi precede?
Iris
senin şi semne, irizaţii, surâs.
dar
dacă privirile fixe au abateri?
şi
dacă... abaterea precede privirii?
Palete
albe, nori.
Poate
că până şi absolutul se poate găsi abătut...
îmi
spun când mă privesc uneori... în oglindă:
Sticla
asta se uită abătut...
îmi
reflectă sufletul cu o abatere de 2 milimetri:
uite-l,
cât s-a depărtat de inimă.
Rigori
şi decalări axiale.
Poate
că spiritul ne e un vânt nesăbuit
poate
că gimnastica îndreptării se face doar pe sfoară...
poate
a privi putem doar cu faţa la zid...
poate
că sufletul îmi e depărtat
cu 2 milimetri